Prin tarile prin care ne aventuram noi, Sfantul Nicolae este mai important decat Mos Craciun. Cel putin pentru o anumita categorie de oameni, cei care au deja copii. Despre copii, nici nu mai vorbesc; cum stau ei cu orele in fata casutei lui Saint Nicolas doar pentru doua minute maxim pe picioarele Mosului, o intrebare, un raspuns, cinci poze si pe-aici ti-e drumul, altul la rand, va rog, caci uite ce coada mare este, iar Mosul este deja obosit, ca sa nu mai vorbesc de caldura asta insuportabila care i-a facut obrajii sa se confunde cu haina de-o poarta.
Am fost ieri in mall. Singura, pentru o repriza de shopping rapid, cat Degetzica si-a facut somnul de frumusete pazita de Printzul Consort. Acolo, aglomeratia de pe lume: mi-a luat mai mult de 15 minute sa gasesc loc de parcare. Am batut parcarea, atat cea descoperita, cat si cea acoperita, de nenumarate ori. As fi vrut sa fug, dar pentru asta trebuia sa opresc masina undeva si sa ma duc la casa, sa platesc. Nu puteam sa fac asta, ca nu aveam unde sa las masina, iar eu n-o las aiurea nici daca stiu ca dau 30 de ture. Pana la urma am reusit sa ma strecor in imparatia minune, cea in care copiii stau la coada la Mosu' intre garduletele facute labirint pentru a intra cat mai multi oameni, pardon, copii, pe metru patrat. Ca deh, este mall, iar spatiul costa, asa cum banuim, mult.
Prinsa in inghesuiala, m-am felicitat ca am lasat perfectiunea familiei si pe tatal ei acasa si mi-am facut cruce cu limba in gura ca locuiesc intr-o tara in care livreaza toti Amazonii. Inclusiv jucarii, asa ca mi-am vazut de ale mele, dar m-am gandit sa las aici niste idei caci perioada asta, dupa doi ani, mi se pare foarte dificila in ceea ce priveste alegerea jucariilor: sunt prea mari pentru animale de plus, pentru zornaitoare, s-a terminat si raiul cu jucariile de tras si de impins, dar prea mici pentru Monopoly, Risk si alte jocuri ce ne faceau noptile albe pana acum cativa ani. Si parca nici jocuri cu litere si numerele, tablele magnetice sau negre ca taciunele, nu merg, nici cele de ghicit capitale si tari, iar de jocurile ce presupun arme sofisticate, costume de roboti sau altele asemenea nici nu vreau sa vorbesc.
1. Jucarii din "viata practica". Sunt o multime, incepand de la linguri, lingurite si furculite si pana la bucatarii care de care mai sofisticate (am vazut inclusiv bucatarie de restaurant), trecand prin mese de calcat, uscatoare de rufe, pamatuf de praf, aspiratoare, sucitor, "facator de ravioli", mojar si pistil, placa de spalat rufe (asa cum avea bunica) si multe, multe altele. Singurele probleme pe care le-am gasit la ele este spatiul - iti trebuie ceva loc ca sa reproduci viata voastra, fie ea si in miniatura si pretul - cele mai frumoase sunt cele din lemn, dar sunt si mult mai scumpe decat suratele lor de plastic, mai colorate si mai pline de "vino incoace" pentru copii. Un site de unde puteti cumpara astfel de jucarii minunate, din lemn, este acesta (livrarea se face si in Romania) si, bineinteles, clasicul, dar deloc imbatranitul Amazon (.co.uk sau .de) cu produse similare, uneori identice si cu preturi excelente.

2. Micile jucarii interactive, care fac mai mult decat sa reproduca zece melodii diferite la apasarea pe un buton. Noi o avem pe aceasta, varianta de pe Amazon fiind aici si face aceleasi lucruri. Am cumparat-o pe un pret de nimic de la o brocanta acum o luna si nu m-am gandit nici un moment ca va fi un hit, dar de atunci Degetzica se joaca zilnic cu ea. Este o jucarie gen laptop, cu vocea lui Winnie si a prietenilor lui si cu 20 de placute fata-verso (deci 40 de activitati) aranjate pe mai multe nivele de varsta (intre 3 si 6 ani), cu ajutorul carora copilul invata antonime (mare/mic, lung/scurt), invata sa citeasca ceasul, anotimpurile, invata despre fructe si legume si copacii in care cresc ele, invata literele alfabetului, invata sa numere, sa imperecheze obiecte, etc. Fiecare placuta poate fi interpretata si diferit fata de modul initial al jocului, in functie de fantezia parintelui si de dorinta copilului (Degetzica nu stie sa citeasca ceasul, dar ne uitam pe placuta si povestim ce fac Winnie si prietenii lui - se trezesc, se spala pe dinti, mananca, dorm de pranz, etc). De aici Degetzica a invatat anotimpurile si acum stie ca toamna frunzele se fac galbene si apoi cad, apoi vine iarna cand ninge si apoi primavara cand apar alte frunze.
Singura problema ce am avut-o este faptul ca pentru a se inscrie ca raspuns corect/fals, trebuie apasat direct pe niste stelue ce-s greu de vazut si de nimerit de manute mici si neobisnuite cu astfel de activitati.

3. Jucariile Leap Frog. Desi ideea tabletei pentru copii, cat o fi ea de castigatoare de premii, nu o diger prea usor, mai ales cand ma gandesc la copiii de 4 ani, varsta minima recomandata a producatorului, recunosc ca-mi place mult conceptul acestora, iar atunci cand Degetzica a primit un astfel de cadou de ziua ei am ramas cu gura cascata. Conceptul e simplu si minunat: pe o carte speciala (cu personaje Disney, cu masini, printese, cu Dora, ba chiar si cu Pocoyo) se aseaza acest Leap Frog, o vietate ciudata care este, de fapt, un cititor, exact ca cititorul de coduri de la supermarket. Iar cartea prinde viata: frunzele fosnesc, Winnie vorbeste, numara flori, spune culori, povesteste ce-i place sa faca, ce mananca, cum doarme. Mie cel mai mult imi plac ultimele doua pagini unde se pun intrebari, iar copilul este invitat sa rasfoiasca inca o data cartea si sa gaseasca raspunsurile: sa numere toti Winnie din paginile cartile sau toti Tigrisorii, etc. Degetzica are o pagina speciala pe care o "citeste" mereu: cea in care toti prietenii lui Winnie povestesc cate flori au in fata si ce culoare au. Am dus cartea in masina, gandindu-ma ca va fi utila in calatoriile lungi, dar n-a fost o idee prea buna: din cauza zgomotului, vocile nu se aud foarte bine, desi are mai multe nivele ale sunetului. Per total, cartea si cititorul sunt o investitie interesanta, cu potential, de care-i destul de greu sa te plictisesti, caci poti adauga oricand o noua carte in colectie, cititorul putand stoca 3 carti in acelasi timp, iar descarcarea lor durand foarte putin. In viitor, se poate up-grada la versiunea pentru scolari: Leap Tag, care-i un fel de creion ce se aseaza pe cuvant si-l "citeste".
Minusurile pe care i le-am gasit: instalarea foarte greoaie pe calculator (mi-a luat vreo 15 minute sa pun cartea pe cititor, timp in care mi-am jurat ca n-o mai fac a doua oara), limba: engleza sau franceza; din ce am cautat eu, nu am gasit si-n limba romana.
4. Daca jucariile de mai sus v-au atras, dar din diferite motive v-au ramas indepartate de inima si, mai ales, casa, nu disperati. Intotdeauna se gasesc jucarii simple, accesibile, pe care copiii le adora, desi noua nu ne spun nimic la prima vedere. Asa s-a intamplat cu o cutiuta muzicala de care Degetzica este indragostita si o cara dupa ea peste tot, iar acelasi efect l-am observat si la alti copii ce s-au jucat cu ea: sunt indragostiti de cele trei note ce se aud si rotesc la nesfarsit de manivela.
La fel, puzzle-ul cu animale este preferatul ei de cand l-a rezolvat pe cel de la Melissa and Doug si nu o mai intereseaza. La inceput, a fost foarte nedumerita si nu intelegea ca sunt trei forme in care se aseaza piesele. Apoi nu lipea animalele corect. Dupa ce i-am aratat o singura data cum se rezolva l-a facut fara greseala si de atunci mereu. Umbla cu piesele intr-o punguta si cu placa in mana si-l rezolvam oriunde: in camera ei, in baie, in sufragerie, pe picior de plecare, in hol.
Din pacate, Degetzica are toate jucariile de mai sus, asa ca pentru ea nu se aplica lista de mai sus. Din si mai pacate, jucariile pentru Saint Nicolas si Craciun le-am cumparat deja (sau le-am primit - de ziua ei am avut o invazie de jucarii, asa ca, profitand de neatentia ei, le-am sustras cu gandul sa i le dam la alta sarbatoare. Nu ma felicitati pentru idee, nu-i a mea, am tras si eu cu ochiul la Ada pe vremea cand nu aveam copii si iata ce-am retinut.) Din fericire, tot cautand poze pentru postarea asta, am dat peste atatea jucarii frumoase si interesante, ca am lista pana pentru la anul, daca nu si mai mult. Copiii vostri ce vor primi cadou de Craciun?



delicios site-ul boribon.ro, mersi de idee.
RăspundeţiŞtergereMultumim de idei!
RăspundeţiŞtergereUn site cu jucarii din lemn care mie imi plac mult: http://www.woodywoodtoys.nl/wooden-toys.html
(site-ul e olandez, dar au si versiune engleza si bineinteles livreaza in Europa).
Si celalalt site de care iti spuneam este:
http://chouchous.fr/
(l-am confundat cu http://www.leschouxverts.be/, care e tot in Bruxelles :D).
Cutiuta muzicala achizitionata azi (www.hema.be), pentru tolba vreunui mos de anul asta. Multumim de idee :)
RăspundeţiŞtergereKamelia: cu placere, si mie imi place, dupa ce m-am uitat pe el intr-o noapte as fi cumparat cam jumatate din tot ce exista pe acolo. Pe unele pentru Degetzica, pe unele pentru mine, iar ultimele pentru Printzul Consort. :)
RăspundeţiŞtergereOzana: cu placere, sa va foloseasca! Ma uit si pe site-ul vostru, cred ca am gasit si site-ul de care vorbeai tu, multumesc.
RăspundeţiŞtergereCum sunteti? Sunteti bine? ca noi suntem la pamant. :(
Lixa: au la Hema asa ceva? Si-s scumpe? Ca as mai vrea si eu vreo cateva sa le duc in tara.
RăspundeţiŞtergereMaria, cred ca a fost vreo 5 euro, nu mai tin minte exact. Abia astept sa intre cutiuta in rotatie, baietii cred ca vor fi incantati :)
RăspundeţiŞtergere