Gradinita Singelijn - actul final

Dupa ce m-am dat de ceasul mortii sa o inscriu pe Degetzica la gradinita semi-particulara, mi-am dat seama ca-i ca atunci cand candidezi pentru un super job, sunt 100 de candidati pe loc, ti se pare ca te-ai prezentat impecabil, ca ai facut gaura in soare cu cunostintele tale si cu rochia ta office, deci nu are cum... nu se poate... si totusi nu... pasienta nu iese.

Caci nu conteaza ca ai fost acolo la ora 8.30 si ca ai reusit sa prinzi o linie libera si sa vorbesti cu secretara la ora 9.04 si ti-a spus ca ai inscris copila, conteaza doar ca ai sunat (dupa doua saptamani si nici o urma de actele ce ti s-a spus ca-ti vor fi trimise prin posta) si ti s-a spus ca fratii si surorile celor deja inscrisi au avut prioritate (stiati deja asta) si au constituit cele doua clase la care aspirai si tu. Asta in conditiile in care inscrierea fratilor si surorilor s-a facut inainte de inscrierea celorlalti, deci ar fi trebuit sa se stie exact cate locuri mai sunt disponibile atunci cand s-a declansat isteria cu sunatul. Conteaza doar ca ai primit un plic acasa in care ti se spune ca inscrierile au fost numeroase si locurile s-au completat in primele ore ale diminetii (de parca noi am sunat la 9 seara, nu la 9 dimineata). Si ca secretara, desi ai sunat de doua ori, nu-ti poate spune nicioadata pe ce pozitie este copilul tau, ca nu are toate hartiile la ea. 

Aaa, dar nu disperati, exista "lista de asteptare" in care este musai sa va inscrieti copilul cat de repede se poate, daca vreti sa aveti "sanse". Si daca ati crezut cumva ca aceasta lista s-a completat automat, cu toti cei care nu au prins loc la inscriere, va inselati amarnic. Aaaa, nuuu, nu poate fi atat de simplu, motiv pentru care in plicul in care cu regret vi se comunica faptul ca fiica dumneavoastra nu a... bla, bla, bla, aveti si o foaie de completat si care trebuie depusa urgent la secretariat. Ce trebuie sa completati? Pai exact aceleasi date pe care le-ati precizat si la "inscrierea" prin telefon, nimic in plus, nimic in minus. Si sigur, daca va exista o oportunitate, scoala va lua imediat legatura cu noi.

Acestea fiind zise (si scrise), astazi am fost sa depun actele pentru optiunea doi. Optiunea doi este o scoala foarte, foarte mica (nu exista decat gradinita, fara scoala primara/secundara), directoarea a fost foarte amabila la interviu, a stat o ora cu noi raspunzandu-ne la intrebari si explicandu-ne mersul lucrurilor, inclina foarte mult spre metode naturale si blande de educatie si parenting, madame care va fi la clasa Degetzicii ni s-a parut foarte atenta la nevoile copiilor. De exemplu, cand am vizitat noi, era petrecerea de Halloween si ea era costumata, la fel ca toti copiii. Cand am intrat noi in clasa, si-a scos palaria si masca pentru ca s-a gandit ca Degetzica s-ar putea speria de ea. Ooo, si mare minune: desi somnul de pranz se petrece in sala de sport, ii descalta de pantofiori. Singura problema majora este mancarea, asigurata de o companie oarecare despre care nu am reusit sa gasesc date pe internet, dar oricum mostra de meniu pe care ne-a aratat-o directoarea nu ne-a incantat deloc. Asa ca avem doua variante: Degetzica va merge de la 9 la 11.30 si va manca acasa (caz in care de-abia apuc sa intru la un film la cinema, ce sa mai zic de visul meu in care intra perfect un curs de flamanda) sau de la 9 la 12.30 si mananca acolo mancarea "calda" de acasa, incalzita de madame la microunde (desi nu-mi place combinatia mancare plus microunde, off, off), in urma rugamintilor mele fierbinti spre arzande, caci asa ceva nu se face, no, no, no.

Dar eu tot ma gandesc ca pana in martie (vedeti, deja am intarziat procesul cu o luna, caci initial vorbisem pentru februarie) se va intampla ceva, nu stiu ce, dar ceva atat de frumos incat va aranja lucrurile asa cum trebuie: Degetzica fericita la scoala, cinci dimineti pe saptamana, mamica la cursuri sau aiurea, mancand sandviciuri cu branza de capra si rosii cherry. Sa-mi fac sperante sau sa raman cu picioarele pe pamant? Alo, Mosule, ma auzi?