Jamie in bucatarie. La mine in bucatarie

De luni pana vineri gatesc rapid, cu un ochi pe un puzzle, cu unul la copil si cu mainile pana la cot in oale. Mancaruri clasice, ciorbe multe de cand Degetzica urla in fiecare zi "ciorbita pui, mamica, ciorbita pui vreau", legume la abur scaldate in unt in zile mai lejere, mamaliga cu branza si smantana in zilele alergate. Sambata si duminica sunt singurele zile in care  trimit Degetzica la plimbare cu Printzul Consort, iar eu ma relaxez. Nuuu, nu la spa, nici macar la mall, ci in bucatarie. Site-urile de pe care-mi culeg retetele sunt atat de diferite, incat variez intre porc cu paste la cuptor si creveti cu sos si orez. Dar e bine, Printzul Consort are impresia ca l-a prins pe Dumnezeu de picior, iar eu ma simt gospodina.

Sambata asta era cat pe ce sa ratez proiectul. Lixa imi povestise mai demult de un peste dat prin coaja de lamaie si rozmarin proaspat (aaa, nu, evident ca nu aveam rozmarin proaspat, dar promiteam sa-l inlocuiesc cu unul uscat), iar de atunci numai la el visam. Intre timp, imi invinsesem si teama fata de coaja de lamaie invelita in ceara si venise in sfarsit momentul sa-l avem si noi in farfurii. Soarta, insa, ne-a fost potrivnica si asta nu s-a intamplat din pricina rozmarinului, ci ca n-am gasit reteta. In panica (mai aveam jumatate de ora pana cand se intregea familia), am ales prima reteta de peste la cuptor. Evident ca nu aveam toate ierburile proaspete cu care se tot lauda Jamie acolo, dar am improvizat. Asta-i defectul meu: nu reusesc sa fac o reteta cap-coada, pentru ca tot timpul ma gandesc sa mai adaug eu ceva, macar un fir de patrunjel, chiar daca reteta nu spune asta. Asa ca ceea ce trebuia sa fie Peste alb cu masline, capere si sos simplu de rosii, la cuptor a iesit (ta-da-daa):

Peste alb cu masline si sos de rosii si ardei kapia, la cuptor

Ingrediente (ca la orice reteta ce se respecta) (pentru 5-6 portii):

- 3 fileuri de peste alb (eu am avut loup de mer, cate un file pentru fiecare persoana numarata din familie, Degetzica included);

- o capatana de usturoi (stiu ca Jamie spune doar doi catei de usturoi, dar eu iubesc pur si simplu sosul de rosii cu usturoi, cred ca doar untul pe orice poate fi mai bun);

- 1 conserva de tomate (intregi spune Jamie si am pus si eu, dar cred ca merg si bucati) de 800 de grame;

- 3 ardei kapia in otet, spalati si taiati fasiute;

- masline violet (da, da, da, Jamie spune masline negre, n-aveam, dom'le, decat violet);

- busuioc (uscat, evident, am avut o singura data in viata busuioc proaspat in casa si atunci era cadou de la Cristina, dar mi-a promis Lixa ca ma duce la pepiniera sa umplu masina de tufe si tufisuri);

- o cescuta de vin rosu;

- ulei pentru gatit;

 - sare de Himalaya si piper (optional).

Usturoiul se curata, se spala si se feliaza felii subtiri. Intr-o tigaie incapatoare (cu margini inalte, caci punem mai tarziu conserva de tomate si are nevoie de spatiu) se incing cateva linguri de ulei de gatit si se adauga bucatelele de usturoi. (Aici este momentul in care Jamie spune sa pui si tulpina de la un fir de busuioc, tulpina maruntita fin, dar eu am adaugat doar busuioc maruntit si uscat.) Jamie spune si de un ardei chilli adaugat in compozitie, eu l-am sarit si pe asta, atat pentru faptul ca nu aveam, cat si pentru ca voiam sa manance si Degetzica. Se lasa cateva minute, pana cand usturoiul se inmoaie, dar nu se coloreaza si se adauga conserva de rosii. Pentru ca am vrut sa inlocuiesc cu ceva ardeiul chilli, dar si pentru ca un sos doar din rosii nu-mi spunea mare lucru, am adaugat si fasiile de ardei kapia. Am adaugat sare (piper n-am mai pus, data trecuta am facut o mancare prea picanta, pe care Degetzica de-abia a mancat-o), am dat focul mic si am lasat sa fiarba incet 30 de minute.

Dupa 30 de minute, am maruntit tomatele din sos cu o lingura de lemn (exact asa spune si Jamie, l-am urmat intocmai la pasi, ingredientele sunt problema), am adaugat vinul rosu (Jamie spune sa pun otet de vin rosu, dar in graba am sarit peste cuvantul otet direct la vin), am potrivit de sare si piper si am mai lasat sa fiarba 5 minute.

Intre timp am pregatit pestele. Am preincalzit cuptorul la 220 de grade (intocmai ca Jamie) si am sarat si piparat pestele pe ambele fete. Am pus 3/4 din sos intr-o tava de sticla cu pereti inalti, am asezat fileurile de peste deasupra si am presarat niste busuioc pe ansamblu (n-oi avea eu busuioc proaspat, dar nu ma intrece nimeni la darnicia cu care il pun pe cel uscat). Am scos samburii la vreo 20 de masline si le-am asezat si pe ele cat mai artistic in sos si pe peste. Am dat la cuptor pentru 15 minute, timp in care am pregatit garnitura: cartofi la abur, scaldati in unt. Se serveste totul cald, pe o foame de lup. Garantez ca nu mai ramane nimic in farfurie.

Restul de sos l-am pus intr-un borcan si l-am congelat pentru data viitoare (tot Jamie mi-a spus-o si pe asta, e genial tipul, plin de idei bune). Presimt ca va merge foarte bine cu niste paste aproape transparente, de orez.

Astazi, pentru ca eram in  intarziere si nu aveam timp sa fac o garnitura mai elaborata, am facut mamaliga. A iesit de vis, parca mai bun decat ieri, Lixa, singura acasa si invitata la pranz, poate certifica. Voi ce retete à la Jamie faceti? In 30 de minute pe ceas? Sau mai mult?